Principala obligatie care revine bolnavului este sa respecte intocmai prescriptiile medicale, sa se prezinte la controalele periodice sau de indata ce apar modificari ale suferintei clinice (fie de origina urinara, fie prin ibolnavirea altor aparate). Toate masurile privind asanarea focarelor de infectie, tratarea infectiilor intercurente, evitarea mediului toxic, interzicearea medicamentelor toxice renale, trebuie de asemenea puse in aplicare.

Pastrarea unui tranzit intestinal normal este strict necesara in toate bolile aparatului urinar. Utilizarea laxativelor trebuie sa fie rationala, constipatia rezolvandu-se de preferinta prin dieta. Ca regula se va evita vecinatatea bolnavilor contagiosi sau care au doar o “simpla” gripa.

In bolile propriu-zise renale (glomerulonefrite, pielonefrite, glomerulonefroze, tuberculoza renala, insuficienta renala), eforturile fizice mari tebuie evitate, iar decizia unei interventii chirurgicale trebuie luata de chirurg, in consult cu internistul. Vaccinarile se fac numai cu avizul medicului. Tot ca regula generala, nolnavul nu trebuie sa ia nici un medicament din propria initiativa.

Medicul poate hotari daca administrarea unui medicament nu este periculoasa pentru bolnav si fixeaza dozele. Tinand seama de toate aceste directive generale, bolnavii suferind de o boala a aparatului urinar, chiar cronica pot duce o indelungata viata activa, cvasinormala, utila societatii si familiei, fara simptome suparatoare. Vindecari complete, chiar ale bolilor cronice sunt astazi binecunoscute.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>