Toata lumea cunoaste fructele de afin, apreciindu-le pentru gustul racoritor, dulce-acrisor, pentru beneficiile nutritionale si tereapeutice. Plantale acestea cresc in stare salbatica in zona muntilor Carpati, pana la inaltimi de peste 1000 de metri. Acesta este cunoscut sub denumirea stiintifica de Vaccinium Myrtillus. Insa Myrtillus nu este singurul soi prezent in tara noastra. Deseori, fructele ce se gasesc pe piata pentru comercializare directa apartin altor soiuri de afin de cultura, despre care vom vorbi mai detaliat in acest articol.

Datorita climei temperat continentale, cu influente mediteraneene in zona vestica si in depresiunile din nord-vest (depresiunea Maramuresului spre exemplu), a tipurilor de sol – foarte acide, acesti arbusti se pot dezvolta cu succes. Desigur, acesta poate fi cultivat si in alte zone – nordul Moldovei si intreaga suprafata a Transilvaniei (tocmai datorita solului – la acesta oricum se pot adauga rumegus de conifere si material de la turbarii). Un alt avantaj major, legat tot de asezarea geografica, este situarea Romaniei cu cateva grade mai la sud decat alte tari concurente, precum Germania, Polonia. Acest lucru conduce la o coacere mai timpurie a fructelor (undeva la 2 saptamani).

Investitorul strain James Olunden a precizat in cadrul unui interviu acordat publicatiei Romania Libera ca pana in 1989 suprafata totala cultivata cu afin nu depasea 100 de hectare; situatia s-a schimbat dupa 2007, cand au fost plantate inca aproximativ 140 de hectare. Pana la sfarsitul acestui an, se estimeaza inca o crestere cu 40 de hectare. Astfel cifra va atinge 280 de hectare – in contextul in care specialistii aproximeaza ca in tara noastra s-ar putea creste afin in peste 1500 de hectare, fara ca aceasta productie sa aduca presiune asupra pretului.

In alegerea soiurilor ce vor fi cultivate, trebuie sa se tina cont de certificarea acestora prin intermediul Catalogului soiurilor omologate in UE. De asemenea, nu trebuie neglijate criteriile de diferentiere ca: marimea coronamentului, perioada de coacere a fructului si alte aspecte precum marimea, forma, culoarea si gustul acestuia. Soiurile disponibile pentru astfel de culturi de afine se impart in trei mari categorii, in functie de perioada de coacere – soiuri timpurii, soiuri de sezon si soiuri tarzii.