Intr-o societate aflata in continua dezvoltare, omul contemporan nu isi permite sa ignore sanatatea organismului sau, dar nici efectele vizibile pe care le poate afisa un corp care nu este ingrijit suficient de mult. Dintre raspunsurile aleatorii ale oamenilor care lucreaza cu publicul si nu numai, referitoare la aspectele care sunt cele mai importante pentru imagine, zambetul ar fi un indiciu care se individualizeaza tot mai mult.

Nu-i un secret faptul ca un zambet frumos si sanatos este primul aspect care ne poarta cu gandul la un organism sanatos, insa ce eforturi sunt dispusi romanii sa faca pentru a atinge acest obiectiv?

Omul conventional va spune in orice moment „nu” protezei clasice, respectiv modelului care aluneca intr-o maniera stanjenitoare in timpul vorbitului sau al mestecatului, care trebuie sa fie fixat printr-un proces anevoios si care, mai presus de toate, nu este deloc confortabil. Pornind de la acest adevar, tot mai multe persoane apeleaza la varianta renumitelor implanturi dentare, aceasta tehnica oferind rezultate spectaculoase intr-o perioada relativ scurta de timp. Si din acest punct de vedere alegerile sunt numeroase, in momentul de fata existand anumite versiuni care sunt tot mai solicitate de catre publicul autohton.

Prima categorie se gazduieste implanturile „endoosoase”, particularitatea lor fiind determinata de faptul ca se insera in grosimea oaselor maxilare. Ca rol final, acestea trebuie sa devina infrastructuri stabile pentru protezele, coroanele sau puntile dentare.

Cea de-a doua categorie este cea a implanturilor subperiostale, in acest caz radacinile metalice fiind aplicate in mod direct pe osul maxilar. Pentru ca acestea isi au originile sub tesutul gingival, stalpii care constituie sprijinul viitoarei arcade dentare se gasesc deasupra gingiei.

O ultima categorie este cea a implanturilor transosoase, procedura chirurgicala bazandu-se in principal pe insertia a doua tije din metal prin intermediul osului maxilarului.

In functie de alegerea fiecarui pacient in parte, se poate opta pentru anestezia locala sa pentru cea generala, ultima categorie solicitand cu precadere anestezia generala. Dupa interventia propriu – zisa urmeaza o perioada de reabilitare, in cadrul careia se va adapta vechea proteza pe care pacientul o purta, asta pentru a se putea bucura de functionalitatea perfecta a cavitatii orale. Dupa ce perioada de vindecare trece, iar osul se sudeaza exemplar, atunci specialistul o sa isi indrepte pacientul catre proteze dentare fixe, mobile sau simple.

Clasica. Pe de-o parte, se poate alege o proteza asemanatoare cu cea purtata pana in momentul interventiei, mobilitatea fiind una sporita. Pentru a purta o astfel de proteza, pacientul nu are nevoie de mai mult de patru implanturi, caci in procesul de fixare intervin bonturile acestora si tesutul gingival.

Mobila. Aceasta poate fi scoasa din cavitatea bucala periodic pentru a fi curatata corespunzator. Diferenta dintre o proteza clasica si una mobila consta intr-un cadru de care sunt atasate toate implanturile pacientului, spre deosebire de cele doua – patru necesare pentru sustinerea modelului normal. Sistemul de fixare este cunoscut in domeniul stomatologiei sub denumirea de „click” / „snap”.

Fixa. Din perspectiva acestui model, doar cadrele specializate pot fi insarcinate cu scoaterea protezei. Sistemul de prindere se bazeaza pe existenta unor orificii in constructia sa. Cadrul medical va introduce suruburile de prindere in respectivele orificii si apoi le va obtura pentru ca proteza sa fie fixa.